Captur, adica prototipul pe care francezii il vor prezenta la Salonul Auto de la Geneva, este exact continuarea povestii de dragoste inceputa de catre DeZir, relatand capitolul in care “doi oameni exploreaza lumea din jurul lor�. OK, gata cu prostiile – hai sa vedem ce-i cu strutocamila asta portocalie…
Din start, un lucru e cert: ca marea majoritate a conceptelor ce nu vor intra vreodata in productia de serie, Captur arata cel putin bine. Rectificam – arata cel putin bine pentru ceva care-ar putea fi livrat, prin 2150, colonialistilor de pe Marte; acum, e doar un soi de coupe-cabrio-crossover cu roti aberant de mari (jantele au 22 de inch), prea ciudat pentru a fi lasat in fata casei. Francezii spun ca suprafetele sale musculoase, contopite prin linii fluide, evoca dinamismul si lejeritatea deplasarii, chiar si pe terenuri accidentate; mai mult, Julio Lozano, autorul designului exterior, spune ca sursa sa de inspiratie a fost silueta unui sprinter in blockstart-uri. Noi credem insa ca s-au complicat prea tare.
Combinatia portocaliu metalizat/bej mat arata bine, la fel si partea frontala cu fizionomie de bondar si logo Renault cat o zi de post; totusi, daca vroiau cu-adevarat sa ne dea pe spate, trebuiau sa produca o basculanta de fotografii cu usile-fluture deschise. Si/sau cu plafonul amovibil, care-l transforma rapid pe Captur intr-un roadster cocotat. Asta ca sa nu ma vorbim de interior. Ba vorbim…
Arata ca un apus de soare trecut printr-o fereastra cu zabrele, iar japonezul Kana Watanabe, autorul picturii in lumina, spune ca in rol de muze au fost corpul uman, sporturile outdoor si arta urbana. Ceea ce e evident. Lasand gluma deoparte, punem pariu ca, daca il luam la o bere – pardon, paharel de sake – o sa ne spuna ca a ales scaunele acelea “suspendate� (sunt prinse de consola centrala, ca sa ai impresia ca plutesc), bordul translucent si franghiile fosforescente ca fii cel mai tare din parcarea unei petreceri a la Tokyo Drift. La impresia artistica, cel putin.
Si asta pentru ca Captur (cacofonie neintentionata) are un motor dCi de 1,6 litri, 160 CP si 380 Nm, al carui potential, in ciuda puterii litrice respectabile, este de laudat doar intr-o comparatie cu Prius-ul vecinului. Gratie lui – si sistemului RX2 (un diferential autoblocant ceva mai “smecher�) –, crossoverul reuseste sa rezolve “suta� in circa opt secunde, aspect mult mai putin interesant decat emisiile de CO2 de sub 99 de grame la kilometrul parcurs.