Subsemnatul poate admite ca gaurile din svaiter au branza de jur-imprejur, dar pentru asta e nevoie de ceva aparte. Ceva ce reseteaza tot: afaceri, burse, teluri electorale, stil de viata. Ori, farsa COVID-19 tocmai asta face, iar situatia se va imputi inzecit in lunile urmatoare. La un moment dat, cand nu va mai conta, se vor gasi piese din Lego-ul marelui plan. Cateva, nu toate. Vor fi atent plantate, astfel incat pulimea sa se simta speciala ca le-a descoperit in pofida eforturilor baietilor destepti; apoi, cu maxim aplomb si darurire, le va folosi cum stie mai prost pentru a fauri explicatia dezastrului: simpla, usor de acceptat, fara legatura cu adevarul. Si-si va invata progeniturile s-o accepte, desavarsind opera de dresare a generatiei urmatoare si, totodata, betonand conditia imuabila a individului: particula irelevanta din masa de manevra. Dar acum nu e nici locul, nici momentul pentru atari discutii. La urma urmei, am inceput intr-o nota optimista, nu?
Nu beli ochii ca tuta la stiulete si inchide gura, ca muia e la ei. La concerne, deh. Majoritatea si-au inchis uzinele, taie joburi, salarii si costuri de productie mai ceva ca-ntre razboaie, iar contabilii pregatesc stocurile de tus rosu – nasol pentru oricine lucreaza in industrie, bine pentru tine daca ai buget de masina noua + suficiente depozite cat sa te doara-n pix daca virusache da petrecere si-n 2021. Fiindca sa ne lamurim, fecior: cand va sosi clipa dezghetului si vei avea voie sa iesi din casa fara bilet, producator si dealer se vor da peste cap cu dublu surub si Danilova la aterizare sa vanda tot ce vor stoca pana atunci. Si fii sigur ca le sunt curtile pline-ochi. Am o vaga banuiala ca gandul ti-a zburat deja la amaratii nostri, asa ca livrez povata cu maxima blandete: nu fi bou! Largeste-ti orizontul, mai ales daca ai de gand sa sarbatoresti intoarcerea la normal cu un produs premium. Si, in epifania asta, fa in asa fel incat sa nu-ti fie frica de apa. Fie ea o intindere numita ocean.
Da, coaie, US-freakin’-A. Singurele care conteaza, chiar si atunci cand pica cu sfincteru-n cocean. Si unde dintotdeauna exista un fenomen bizar noua, europenilor cu Ray-Ban de cal: n-are importanta de unde vii si cat iti urasti vecinii, atata vreme cat nascocesti chestii interesante de vandut. De-aia face bani neamtul, japonezul si, mai nou, se imbogateste grav si coreeanul. Dar, despre ultimul, mai tarziu; acum, e mult mai importanta disparitia treptata a motivelor pentru care ai considerat piata Lumii Noi irelevanta. Respectiv, considerentele legate de marimea masinii, respectiv consumul si cilindreea motorului.
Despre gabarit am mai discutat pe i-Car. Recapitulare pret de-o fraza: cata vreme balesti ca un molos cand un GLS sau X7 se iveste dupa colt, protestul vizavi de perimetrul ocupat de un SUV american/creat pentru americani are tot atat sens pe cat opinia unui internat la Socola. Sau pur si simplu esti un Everest de ipocrizie si meriti un bocanc steel-toe in incisivi. Pornind totusi de la premiza ca muncesc la textul de fata pentru a lumina o mana de fiinte rationale, ma adresez lor nadajduind ca respectivele sunt la curent cu situatia: metri de la noi sunt totuna cu metri din State. Iar un Cadillac Escalade 2020, la cei 5,36 m lungime, 2,06 latime si 1,95 inaltime consuma tot atat 3D cat un full-size din tara lui Goethe. La fel si hidrocarburi, caci, pentru prima data in istoria modelului, se ofera un diesel. De numai trei litri, dar cu 277 CP si 623 Nm. Inca o data: trei-zero D pe un XXL made in Detroit – oficial se zice ca musterii traditionali sunt brusc atenti la apetitul mastodontului; neoficial, e o invitatie pentru clientii non-traditionali sa-si bage-n cur scuzele. Si stai sa vezi cum moare alt vechi cliseu, cel al tehnologiilor invechite.
Bah, ecran de 38 de inch cu dublul pixelilor unui TV 4K nu are nimeni in business-ul asta. Si, in afara ca se integreaza perfect in decorul “neo-Americana”, ofera navigatie cu imagini live peste care sunt suprapuse informatiile directionale, nu doar grafica seaca. Si nu te gandi ca vocea duduii care-ti spune pe unde s-o iei se aude in intreg habitacul: daca trebuie sa mergi la stanga, sistemul AKG cu 19 sau, optional, 36 de difuzoare(!) va folosi doar incintele acustice de pe partea respectiva. Hai ca abia m-am incalzit: oglinda retrovizoare e de fapt un mic monitor (ideea e nu doar sa mareasca campul vizual cu pana la 300%, ci, pentru ca transmite imagini preluate de la o camera video, elimina obstacole de genul tetierelor, stalpilor posteriori sau bagajelor), functia Night Vision te tine departe de betivi impleticindu-se pe marginea drumului, ai Surround View ca sa iesi linisit din parcari de cacat, iar aia din spate au ecrane pe care pot face inclusiv mirroring cu telefoane Android. Plus suspensii independente cu amortizoare pneumatice, plus look exterior scapat de Harlem si mutat in Manhattan, plus posibilitatea sa cumperi masina fara accente “bling” – boss, daca intelegi diferenta dintre un SUV adevarat si Q7-le nevestei, elibereaza teren pentru un Slade.
PS: Chevrolet Tahoe e o alternativa buna. Frate de sange cu Escalade, e la fel de mare si beneficiaza de aceeasi arhitectura/electronica ultimul racnet, dar la bani mai putini. Normal ca nu e atat de luxos si nici n-are ecranele alea, dar faci economie de cateva zeci de batrane si, pe deasupra, il poti configura cu pachetul off-road Z71. Ca si bordurile sunt uneori greu de urcat.
Ziceam adineauri de coreeni. Si o sa incep prin a-i da lui Grigore ce e al lui: cu fix 15 ani in urma, radea un birou intreg de el cand spunea, indragostit iremediabil de KIA Opirus, ca va veni o vreme cand halitorii de caini ne vor da pe spate cu masinile lor. Inclusiv in ceea ce priveste designul. Acum, doar el rade. Si e suficient sa te uiti pe site-urile grupului Hyundai-KIA pentru a pricepe ca omul a fost profet magna cum laudae. Din nou, nu pierde vremea cu ofertele europene, ci viziteaza shop-urile virtuale din SUA. Vei da cu ochii de Hyundai Sonata, de pilda, si o sa uiti de Passat si Skoda Superb cat ai zice Arteon. Apoi o sa realizezi ca povestea continua la fel de frumos pe cat e prefata designului, fiindca poti echipa masina cu benzinar turbo sub doi litri cilindree (1,6 l, 180 CP), iar transmisia automata cu opt trepte – clasica, avand convertizor de cuplu, nu mizerii cu dublu ambreiaj a la Wolfsburg sau prastii CVT – este standard indiferent de versiunea aleasa. La fel se intampla in privinta cvasimajoritatii sistemelor de siguranta si asistenta la rulare, in conditiile in care pretul de start este 22.600 de dolari. Recte, cam cat echivalent in euro ai plati pe un Golf mediu echipat. O Sonata full-options? Vreo 34.000 – fix cat se pretinde pe un concurent european aproape chel. Sa punem si o cireasa pe tortul asta fain: cinci ani de garantie din bara in bara si 10 pentru lantul cinematic.
Un etaj (chiar doua) mai sus sade masivul Palisade – un SUV la fel de lung si de lat ca un Range Rover. Si aproape la fel de bine echipat, in schimbul a jumatate din pret (si, foarte probabil, a unei fiabilitati de vreo cinspe ori mai bune). Nu arata atat de bine ca omologul lui KIA, Telluride, dar e ceva mai luxos la interior si degaja un aer mai urban; din pacate, ambele masini sunt, deocamdata, putin prea americane: singura motorizare disponibila este un V6 pe benzina de 3,8 litri. Umbla insa zvonul ca asiaticii pregatesc cel putin o propulsie pe gustul clientilor europeni, printre favorite fiind si o consumatoare de motorina (probabil doi-doi-ul de pe Sorento, impins dincolo de cei 201 CP si 440 Nm). O alta solutie ar putea veni sub forma unei propulsii hibride, asa ca nu abandona inca pista asta.
De fapt, poate fi lasata balta intr-o singura ipostaza. Aceeasi pentru care merita uitate solutii de genul Audi, BMW si chiar Mercedes. Stai flexat, nu despre Lexus e vorba, ci de Genesis. Creierului de prostan indoctrinat cu sigle nemtesti ii va fi imposibil sa proceseze un nume nou pe piata premium, dar nu e bai: ochii la care e conectat nu citesc site-uri ca asta. Aici vii si arzi timp daca nu-ti trantesti pe masa iPhone-ul inainte sa comanzi o cafea, nu te duci la “barber” pentru freze asimetrice si nu-ti e rusine sa etalezi plastic de G-Shock entry-level pe incheietura stanga. Mai concret, nu-ti e teama de mainstream cand imaginea de marca e 90% marketing si 10% teapa. Din momentul asta, poti considera ca fundatia este turnata pentru nivelul urmator: increderea acordata unui nou-venit atunci cand sunt suficiente dovezi si argumente ca o merita. Ori Genesis deja face asta de niste ani buni in privinta calitatii executiei, fiselor tehnice si a listelor cu dotari; de putin timp, insa, o baga spectaculos in ate si-n plan estetic.
Pe G90 l-am laudat in materialul trecut, caci facelift-ul a rezolvat fix marea problema a versiunii precedente: impactul vizual. Ca de aia Audi A8 este momentan cel mai avansat sedan de lux si pe nimeni nu intereseaza asta. Ca e mai anonim decat un fular cu Barcelona agitat pe Camp Nou. Taman asta nu e G90, cand umple retrovizoare cu scutul de super-erou instalat pe post de calandru, flancat antitetic de faruri subtiri ca biscuitu-n dunga. Iar, jantele, o repet: sunt cele mai misto instalate pe o masina de serie secolul asta, punct. OK, interiorul nu rupe gura targului cu formele, dar materialele sunt top-notch si PDF-ul cu dotari standard e in nota obisnuita: scroll-uri pana anchilozeaza indexul si final cu pret de dumping. Comparativ cu un Serie 7 sau S-Klasse similar dotate, evident.
Ce, SUV? Desigur: GV80. Adversar pentru X5 & Co., pleaca in State de la un scor cu fix 10.000 de dolari mai mic. La banii astia te alegi doar cu patru cilindri si un turbocompresor (2,5 litri, 300 CP), iar tractiunea e pe puntea spate; in schimb, suspensia activa si cutia automata cu 8 trepte sunt standard, la care Genesis adauga sistemul de infotainment avand display de 14,5 inch, asistenta la parcare cu camera video, portbagajul actionat electric si basculanta de tehnologii care te pazesc de rele in trafic. Insa, cu cat esti mai generos cu tine insuti, cu atat mai repede rezervi la cinci stele: sistem audio cu 21 de difuzoare, parcare autonoma, locuri spate incalzite si ventilate, piele Nappa, jante de 22 de inch, instrumentar digital cu ecran de 12,3 inch, head-up display, plafon panormic si asa mai departe. Nu mai bat apa-n piua: poti sa te foiesti ca un fazan in calduri, dar nu vei plati pe un GV80 mai mult de 70.950 de dolari. Iar, in cazul asta, doi-cinciul lasa locul unui V6 de 3,5 litri (375 CP), virand moment motor tuturor celor patru roti. Fa calcule cu nemtesti idem dotate pana lesini, eu trec la epilog.
De fapt, las-o balta, am o idee mai buna. Ia si plescaie la un set de poze cu recent lansatul G80 (conceptual, e virtual identic cu GV80), cat timp o rezolvi pe asta: un sedan-coupe care arata de dai in balbaiala si o laba, sau bavarez generic cu 30jdemii mai scump? Nu te grabi, ai luni bune de stat in casa si gandit.
