Acasa » Editoriale » Jurnal de salon: IAA Frankfurt 2017 – Intro

Jurnal de salon: IAA Frankfurt 2017 – Intro

Postat in 11 septembrie 2017
/
Comments are off for this post

de DG

Dupa lupte seculare, care au durat 7 ore, am ajuns in urbea numita Frankfurt.

Ce inseamna sa mergi la un salon auto? Pai incepe cu trezitul la ora 0500.

Taxiul ajunge la 0600 si ma duce la Otopeni in 20 de minute.

Odata ajuns acolo, ma infig direct in coada TAROM, care are doar 2 ghisee deschise pentru cei care NU merg in Antalya.

A mers relativ repede si am fugit la controlul de securitate. 5 minute mai tarziu ajung la controlul documentelor.

O tipa, de maxim 28 de ani, dar trecuta prin viata, cu un par de un blond aprins, butoneaza scarbita mestecand guma pe un chat. Whatsapp sau Facebook. Tusesc.

Nimic. Mai tusesc o data.

Ea ma intreaba daca am racit. I-am zis ca nu, dar risc sa racesc daca mai stau mult acolo. Zambeste acru si imi returneaza cartea de identitate.

La ora 0700, Otopeniul este un puhoi de oameni indreptati catre oriunde. Probabil all inclusive.

Ma asez cuminte la poarta numarul 4 si inceps a ma uit la Sherlock Holmes pe tableta. In fata mea sunt doi presari. Importanti. Habar nu am cine sunt, dar sunt expansivi. Consuma tot aerul din jur. N-ai loc sa-ti iei o palma de ei. Merg la Frankfurt, iar asta o stie toata lumea din partea aia a terminalului.

Apoi il vad pe Zeul Insusi. Nenea ala cu mustata care a inventat roata si apa calda. Iar presa auto din Romania este un soi de Biblie pentru Dumnezeul care este el.

Un trist.

Vine ora imbarcarii, care are loc mai civilizat decat ma asteptatm. Cu doua-trei exceptii de oameni grabiti, care nu inteleg ca aia cu “priority boarding” au niste carduri aparte. Si, uneori, bilete la Clasa 1 sau niste miliarde de mile zburate.

Dar nu conteaza.

Ajung in avion si constat, cu stupoare, ca am facut check-in online degeaba. Pe aplicatia site-ului Tarom aparea clar ca locul ales este langa iesirea de urgenta. Loc “de-ala cu spatiu pentru picioare”. Teapa. Am stat inghesuit ca o sardina, iar punctul culminant a fost cand ghiolbanul din fata si-a lasat scaunul sa doarma. Nu conta ca s-au rugat doua stewardese sa ridice scaunul pentru ca nu am decolat inca…

2 ore mai tarziu am aterizat in Frankfurt. Fara aplauze, iar asta spune multe…

In doi timpi si trei miscari am ajuns intr-un autobuz, care ne-a livrat prompt la terminal. Sincronizarea cu banda pentru bagaje a fost perfecta, bagajul meu iesind din fanta speciala FIX in clipa in care am ajuns la ea… Karma.

Odata iesit din aeroport, m-am indreptat catre statia de taxiuri, dupa ce am aflat ca Uber si-a luat-o la…stiti voi ce, si nu a primit licenta de functionare in Frankfurt. Unde sunt 1712 taxiuri licentiate.

Imi spune taximetristul meu, care pledeaza pentru cauza lor. Dupa ce ii spun unde vreau sa ajung, in engleza, zice ca ajungem imediat.

Si acum e faza misto. Ma manaca acolo unde nu e soare si intru pe Google Maps, pentru a vedea unde ma voi caza. Doar ca ma voi caza la ora 1500, iar eu am aterizat la 1010. Cu tot cu luat bagaj si drum s-a facut 1030. Asa ca am de petrecut 3,5 ore intr-un Frankfurt innorat, unde sunt 14 grade si sta sa ploua in orice moment. Asa ca i-am zis soferului sa ma duca la Opera.

Zis si facut. Doar ca mi s-a parut ca merge mai mult, pentru ca am prostul obicei sa imi fac temele inainte de orice excursie. Ei bine, cursa ar fi trebuit sa fie vreo 20 de euro si sa dureze 10 minute.

Cursa mea a durat 20 de minute si m-a costat 45 de euro. Pentru ca mi-a facut turul de onoare pentru prosti. Asa ca am facut ce face orice prost: am platit si am tacut, pentru ca nu am stiu sa explic ce vreau…

Si iata-ma, stand in Starbucks, cu o galeata de cafea si cu un laptop descarcat, pentru ca l-am bagat pornit in bagaj si nu m-am prins, scriind despre ce va fi sa fie.

Salonul Auto de la Frankfurt 2017. Unde promit sa merg la toti producatorii auto. Si, daca am timp, pe la hala de accesorii.

Va urma…

 

Visit Us On TwitterVisit Us On FacebookVisit Us On YoutubeCheck Our Feed