Acasa » Stiri » … si cu banii luati.

… si cu banii luati.

Postat in 4 mai 2010
/
Comments are off for this post

Fluidizarea traficului. Un aspect banal in unele colturi de lume, un fruct interzis in altele; la noi, doar un raspuns pretentios, scuipat atunci cand trebuie justificata o teapa ceva mai complexa decat un joc de alba-neagra. Adevarul e ca nici nu meritam, ca popor, prea multe explicatii: suntem asa de dezbinati si dispusi sa inghitim tot ce ni se baga pe gat, incat pur si simplu e pacat sa nu finalizam procesul de transformare in culegatori de bumbac. Dar sa nu deviem de la subiect. Prea mult. Asadar, ce se poate spune in privinta actiunilor de fluidizare a traficului? Pai, in afara de faptul ca lipsesc cu desavarsire – doar nu ai crezut gogoasa cu semafoarele corelate, nu? –, ele sunt inlocuite de masuri atat de certate cu logica si, mai ales, cu bunul-simt, incat ar putea substitui muzele unui concurs de injuraturi. In marea lor majoritate, ele exceleaza la a intinde nervii soferilor la maximum; totusi, una dintre ele merita o mentiune speciala. Si asta pentru ca reuseste sa atinga performanta de a insulta chiar si cele mai elementare forme de inteligenta. Este vorba despre decizia de instalare a asa-numitelor /”separatoare de trafic/”.
Nu am sa discut despre faptul ca au costat o caruta de bani (3,2 milioane de RON, mai precis). Si nici despre faptul ca UTI, firma care le-a insirat de-a lungul liniei tramvaiului 21, a castigat mai toate licitatiile organizate in ultima vreme de catre Administratia Strazilor Bucuresti. Nu – itele acestui gen de afaceri cu iz de jocuri politice au fost deja descurcate (si blamate) de catre altii, categoric mai informati decat subsemnatul. Ce este insa cu adevarat strigator la cer – doar la asta ne pricepem cel mai bine – tine de faptul ca solzii “serpilorâ€? galben-negrii sunt absolut INUTILI, fiind fabricati din PLASTIC. Pe la inceputul primaverii calendaristice, cand baietii lucrau de zor la montarea separatoarelor pe tronsonul dintre rondul de la Obor si intersectia Calea Mosilor/Eminescu, puteai observa taximetristii cum deschideau usile in dreptul lor pentru a le testa duritatea. De indata ce se lamureau ca bietele limbi sintetice nu au cum sa reprezinte o amenintare la adresa anvelopelor, barelor de protectie sau a suspensiilor, le calcau sub roti fara mila. Iar cum spiritul de turma este un alt narav de care romanii nu vor scapa prea curand, se intelege de la sine ca, intre timp, nu doar birjarii moderni au ajuns sa-si bage picioarele in asa-zisa investitie a Administratiei Strazilor. 850.000 de euro, in caz ca n-ai apucat sa calculezi. As fi vrut ca primul meu editorial in cadrul proiectului i-car sa fie dominat de un ton ceva mai optimist. Din pacate, respectivul deziderat este imposibil, atunci cand ma simt si f…t, si cu banii luati.