Vantul schimbarii: Pagani Huayra, in primele poze oficiale

Viitoarea editie a Salonului Auto de la Geneva nu trebuie ratata din cel putin doua motive, iar debutul lui Pagani Huayra este unul dintre ele (daca nu ti-ai dat seama care este celalalt, iti spunem doar atat: este la fel de rapid, la fel de spectaculos si fabricat in aceeasi zona a Italiei).

Noul supercar al lui Horacio Pagani pare sa fi pierdut ceva din magnetismul lui Zonda, insa, ceea ce a irosit in materie de “efect WOW�, a castigat cu varf si indesant pe linia performantelor.

Totul incepe cu numele, care, fie vorba intre noi, e destul de greu de pronuntat. Nici nu ne asteptam la altceva din partea unui substantiv propriu de cateva milenii vechime, folosit pentru a nominaliza un stravechi zeu al vantului (Aymara Huayra Tata, pentru cei pasionati de legendele amerindiene). Se zice ca respectiva entitate detinea controlul tuturor curentilor de aer ce strabateau Anzii Cordilieri si, din cand in cand, ridica apele lacului Titicaca pentru a le transforma in ploi folositoare zeitei Pamantului (Pachamama); nu ne indoim ca si bolidul din imagine, la nevoie, poate starni un adevarat uragan…

Nu-ti trebuie inca o scoala superioara pentru a intelege de ce, iar un bun punct de start este chiar amalgamul de titan si fibre de carbon ce alcatuieste caroseria. Nu te poti gandi la ea ca la cea mai spectaculoasa din lume, pentru ca, nu-i asa, ai mai vazut-o pe undeva (la naiba, ai putea zice ca e un facelift al lui Zonda); in schimb, este usoara si foarte aerodinamica, multumita miilor de ore petrecute de designeri in spatele planselor. Ai mai putea amenda si leit-motivul tevilor de esapament – asezate, din nou, precum gurile de foc ale unei mitraliere Gatling –, insa ceva ne spune ca toate au un rost.

Look-ul lui Huayra nu a rezultat decat dupa ce alte sute de desene candidate au devenit proiectile pentru cosul de gunoi; asadar, daca seamana prea mult cu fosta vedeta a atelierelor Pagani, inseamna ca asa trebuia. In definitiv, in munca lui Horacio, forma se supune mai-mereu functiei.

Huayra va fi o masina extrem de rapida pentru ca argentinianul a avut in vedere trei obiective majore: sa fie usoara (constructia monococa din carbon-titan cantareste doar 1.350 kg), sa opuna o rezistenta mica la inaintare (in afara designului, s-a mizat si pe o aerodinamica “activa�, evidentiata de “flapsurile� ce-si modifica pozitia astfel incat sa ofere o deportanta optima) si sa fie puternica. Rectificam: obscen de puternica. Iar cum Pagani nu este (inca) un expert in fabricarea motoarelor, s-a luat decizia continuarii intelegerii cu AMG, tunerul oficial al lui Mercedes-Benz. Care, evident, a pus la punct un noua uzina de forta.

Aceasta are 12 cilindri, doua turbocompresoare si o cilindree de sase litri, insa, oricat de familiare ti se vor parea datele, nu-ti lasa mintea sa zboare in acea directie. Motorul lui Huayra nu are aproape nici o legatura cu cele de pe “65�-urile AMG – fie ele obisnuite sau “Black Series� –, fiind construit special de catre tunerul german pentru bolidul Pagani. O demonstreaza chiar prin performante, cei 700 CP si “peste 1.000 Nm� (in comunicat nu se specifica exact valoarea momentului maxim, dar sunt zvonuri potrivit carora acesta este de 1.100 Nm) fiind net superiori oricarei rachete cu stea pe capota; in plus, spre deosebire de rudele sale indepartate, el face echipa cu o cutie de viteze cu sapte trepte, ce “preda� cuplul doar rotilor posterioare (atentie, deci, la demaraje).

OK, OK – masurile au fost luate, dar cat de rapida va fi, totusi, masina? Ei bine, inca nu stim exact. Sursele din cadrul companiei vorbesc despre un 0-100 km/h in 3,2 de secunde si de o viteza maxima de peste 380 km/h, iar asta inseamna ca va fi mai iute decat un Lamborghini LP 700-4. Si, cu siguranta, mai salbatica.

Perfect, dar… ar mai fi loc de-o intrebare: merita sau nu milionul de euro cerut de Pagani pe un exemplar? Parafrazand o zicala mai veche – daca-ti pui asemenea intrebari, probabil ca nu meriti o Huayra…